Toate imaginile si textele care apar în acest blog, daca nu s-a specificat altfel, sunt proprietatea mea exclusiva si sunt protejate în conformitate cu Legea 8/1996 din România şi de legislatia internationala. Imaginile si/sau textele nu pot fi reproduse, copiate, transmise, publicate sau modificate, integral sau partial si pe orice suport, fara permisiunea mea scrisa. © Blogul lui Catalina

luni, 28 martie 2016

Picior de miel la cuptor cu miere si cimbru

Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare (maror pe ebraică מרור), pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.
Credicioșii ortodocși români mănâncă la masa de Paște preparate pe bază de carne de miel, iar ca desert preferă cozonacul și pasca. Un meniu foarte diferit de al nostru au germanii, britanicii sau mexicanii.
Nici un Paşte britanic nu ar fi complet fără hot cross buns, o pâinică dulce şi condimentată, purtând semnul crucii şi consumată cu această ocazie de sute de ani. Un alt desert popular în timpul acestei perioade este prăjitura de fructe Simnel, decorată cu 11 sau 12 biluţe de marţipan, simbolizând apostolii, notează Agerpres.
În Italia, de pe masa de Paște nu lipsește prăjitura Colomba di Pasqua, umplută cu fructe confiate, adesea în formă de porumbel.
Grecii mănâncă de Paște tsoureki, o pâine având compoziţia unei brioşe, aromată cu esenţă de seminţe de cireşe sălbatice şi decorată cu ouă fierte, vopsite în roşu, pentru a simboliza sângele lui Hristos.
Mona de Pascua se mănâncă în Spania. Acest desert este o prăjitură asemănătoare unei gogoşi mari, deasupra căreia se pune un ou fiert.
Mexicanii mănâncă de Paște capirotada, un fel de budincă de pâine condimentată, umplută cu stafide, cuişoare, scorţişoară şi brânză şi populară în timpul perioadei pascale. Se spune că fiecare ingredient al budincii este un memento al suferinţelor îndurate de Hristos - cuişoarele amintind de cuiele în care a fost ţintuit, batonul de scorţişoară de crucea de lemn, iar pâinea de trupul Mântuitorului.



De Paşti, familiile din multe ţări creştine ortodoxe, printre care Bulgaria, Georgia şi Rusia, servesc kulich, o prăjitură în forme înalte şi o decorează cu o glazură albă, pe care adaugă ornamente colorate sau flori.
Adesea, prăjitura este binecuvântată de un preot după slujba de Paşti.
Brazilienii preferă Paçoca de amendoim, un desert realizat din alune, zahăr şi faină de manioc.

Ingrediente:
4 picioare de miel 
8 linguri de ulei de măsline 
5 linguri de miere
2 morcovi
2 cepe esalota
cimbru 
sare de mare
piper proaspat macinat
3 catei de usturoi
cartofi mici


Mod de preparare:


Se amestecă 4 linguri de ulei cu 5 linguri de miere. 
Adaugati cimbru în funcție de gusturile dumneavoastră. Ungeti bine picioarele de miel si dati la frigider pentru  o oră.
Intr-o vas/cratita care merge pe foc si la cuptor incalziti 4 linguri de ulei de măsline. Rumeniti pe toate partile picioarele de miel. Adaugati restul de sos, 2 pahare  cu apă, usturoiul taiat in 2 sau in 4,  piper proaspat macinat, morcovii taiati rondele. 
Se presara cu sare de mare, se acopera si se fierbe la foc mic timp de 1 ora. 
Incalziti cuptorul la 160 ° C.
Se da la cuptor timp de 1 oră.

După această oră se intoarce carnea se reduce temperatura cuptorului la 140 ° C și se gateste timp de 30 de minute. Se scot picioarele si se mixeaza sosul. Se pun din nou picioarele, se adauga cartofii, se pune deasupra sosul mixat.

Se da din nou la cuptor timp de 1 oră sau pana cand cartofii sint gata.
Carnea si cartofii se intorc si se stropesc în mod regulat. 
După aproape patru ore de gătit, friptura este gata. Serviti imediat pentru a aprecia toate aromele.

Obiceiuri de Paști
  1. Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paști trebuie să mănânce toți membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună;
  2. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenușuri în prima zi de Paști, pregătește-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând;
  3. În mai multe sate din Moldova, tradiția cere să ne spălăm pe față cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani și un ou roșu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roșu, bogați și sănătoși. Potrivit aceluiași obicei, cel care se spală ultimul din acest vas ia banii;
  4. Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap” în prima zi de Paști. Abia din a doua zi ei le ciocnesc și „dos cu dos”.
  5. În unele sate moldovenești se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paști își va găsi sfârșitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul;
  6. O altă tradiție de pe malurile Prutului cere ca oul de Paști să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum;
  7. În Bucovina, fetele tinere merg la biserică în noaptea de Înviere și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Apoi, în zori, fetele se spală pe față cu această apă fiindcă astfel le-ar face mai atrăgătoare pentru flăcăii din sat;
  8. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda ușii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele;
  9. În multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserică și o duc în cimitir, unde trebuie să o păzească. Dacă aceasta e furată, trebuie să dea o petrecere în cinstea hoților.

Pofta Buna!!!!
imprimati print

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

The moneytizer

The moneytizer

Retete din lumea intreaga

The moneytizer

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...