Toate imaginile si textele care apar în acest blog, daca nu s-a specificat altfel, sunt proprietatea mea exclusiva si sunt protejate în conformitate cu Legea 8/1996 din România şi de legislatia internationala. Imaginile si/sau textele nu pot fi reproduse, copiate, transmise, publicate sau modificate, integral sau partial si pe orice suport, fara permisiunea mea scrisa. © Blogul lui Catalina

sâmbătă, 27 august 2016

Bulz moldovenesc

Astazi in Republica Moldova sarbatorim Ziua nationala adica ziua adoptarii Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991.
Va propun cu aceasta ocazie o mancare moldoveneasca si romaneasca : bulz numit si urs de mămăligă. Este  compus din mamaliga, carnati sau carne afumata, kaizer si branza.

Ingrediente: 4-6 portii
210 g faina de porumb
50 cl lapte
25 cl de apa
125 g branza telemea  sau cascaval ("Penteleu")
1 praz
1 carnat afumat
2 felii de kaizer afumat
boia de ardei
4-6 oua
sare, piper

Mod de preparare:

Curatati si spalati prazul. Taiati carnatul afumat si prazul in rondelele.
Taiati bucatele kaizerul su puneti-l la prajit intr-o tigaie. Adaugati rondelele de carnati si de praz, boia de ardei si reveniti pana sunt bine colorate. Rezervati.
Puneti la fiert laptele amestecat cu apa. Adaugati sare si cand incepe sa dea in clocot varsati in ploaie malaiul amestecand in continuu.
Fierbeti la foc mic timp de 8-10 minute pana cand se-ngroasa amestecand in continuu cu un  tel sau o lingura de lemn.
Incalziti cuptorul la 200°C.
Varsati jumatate din mamaliga intr-un vas uns termorezistent. Puneti deasupra jumatate din preparatul cu carne rezervat si presarati deasupra branza rasa.
Repetati operatia.
Dati la cuptor timp de 20 minutes.
Spargeti ouale deasupra si dati din nou la cuptor inca 5 minute.

Preparatul poate fi servit atât la prânz, cât și la cină, alături de un pahar de bere rece :). 
Pofta Buna!

Stiati ca?
Odată cu sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial în 1945, Basarabia revine sub ocupație sovietică, situație în care se va afla până în 1991.
Uniunea Sovietică organizează aici Republica Sovietică Socialistă Moldovenească care se subordonează autorităților de la Moscova. 
În perioada 1940–1941 și 1944–1953, sute de mii de băștinași sunt uciși, închiși în lagăre sau deportați în Siberia, politica de deznaționalizare continuând și după această dată. 
În anii 1946-1947 a avut loc foametea generată de un complex de cauze: distrugerile din timpul războiului; seceta din anii 1945 și 1946; politica statului prin sechestrarea abuzivă a producției agricole aparținând gospodăriilor țărănești, colectările de grâu la stat fiind exagerate și necorespunzătoare proporțiilor recoltei.

Conform cercetărilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii:
-Între iunie 1940 și iunie 1941, 300.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 57.000 au murit;
- Între martie 1944 și mai 1945, 390.000 de de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 51.000 au murit;
- Între mai 1945 și decembrie 1953, 1.654.000 de basarabeni și bucovineni au fost deportați, din care 215.000 au murit (majoritatea în Gulag și pe drum).

Potrivit cercetărilor istoricului american Charles King, diferența dintre populația teritoriului anexat la recensămintele din 1938 (românesc) și 1959 (sovietic), ținând cont de cei 280.000 de evrei deportați și uciși în perioada iulie 1941- martie 1944 și de intensa colonizare sovietică după august 1944, arată că deficitul demografic a fost compensat prin colonizare, dar, simultan, populația băștinașă a românilor moldoveni s-a menținut la fața locului în proporție de 59% (pentru tot teritoriul anexat, dar fără Transnistria) față de proporția de 74% înainte de război. 
Procentul de 15% din o medie de trei milioane de persoane reprezintă aproximativ 450.000 de persoane. Mulți locuitori români, ruși albi sau refugiați anticomuniști din Basarabia care nu au reușit să fugă în România când URSS a preluat controlul asupra acestui teritoriu, au fost capturați de către forțele NKVD sovietice; un procent ridicat din aceștia au fost împușcați sau deportați.
În total, după Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, în mare parte români, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS în 1940 în dauna României, din care 703.000 au fost ucise. Aceasta reprezintă o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lună, ceea ce înseamna aproximativ un tren de zece vagoane sau un convoi de camioane pe zi.

În noile condiții istorice create după 1985 de politica „glasnost”, în RSSM, în 1986 se formează Mișcarea Democratică din Moldova, devenită ulterior Frontul Popular din Moldova.
Acesta organizează la 27 august 1989 o mare adunare națională care impune adoptarea, la 31 august 1989 a limbii române ca limbă de stat și revenirea la alfabetul latin.
La 23 iunie 1990 parlamentul de la Chișinău adoptă declarația suveranității RSS Moldova, iar Mircea Snegur este ales președinte al republicii.
La 23 iunie 1991 este adoptată noua denumire a statului – Republica Moldova. Iar în partea stângă a Nistrului, la 16 august 1990 este proclamată Republica Moldovenească Nistreană, cu reședința la Tiraspol, care nu recunoaște apartenența sa la Republica Moldova. (sursa: wikipedia)

imprimati print


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

miauuu...........

a target="_blank" href="http://www.hostingpics.net" title="Hebergeur d'image">Hebergeur d'image
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...