Republica Macedonia, sau Macedonia, uneori numită FYROM este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărgineşte cu Serbia la nord, Albania la vest, Grecia la sud şi Bulgaria la est.Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe oraşe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip şi Strumica. Republica Macedonia este adesea denumită o ţară de lacuri şi munţi. Există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale şi şaisprezece lanţuri montane cu o înălţime de peste 2000 de metri.
Macedonia este o ţară cu o mare diversitate etnică. Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedoneni slavi. La ultimul recensământ aproximativ 1.300.000 de locuitori s-au declarat macedoneni, reprezentând 64% din total.Aproximativ 500.000 de locuitori sunt albanezi, reprezentând 25% din total. Aceştia trăiesc în special în zona vestică şi nord-vestică. Minorităţi mai mici sunt reprezentate de turci (78.000 sau 3.9%), rromi (54,000 sau 2.7%), sârbi (36,000 sau 1.8%) şi Vlahi (Aromâni şi meglenoromâni) cum apar în recensământ (9695 sau 0,4%). Macedonenii slavi musulmani (sau torbeşi) reprezintă 0,8% din total. De asemenea mai trăiesc în Macedonia şi sârbi, muntenegreni, croaţi, sloveni şi romi (ei se autodenumesc aici drept "egipteni").
Pe lângă limba macedoneană mai este limbă oficială limba albaneză. Se mai vorbeşte şi limba romani, limba aromână şi limba megleno-română alături de limba turcă.(sursa: amosnews.ro/)
Va prezint cu aceasta ocazie o varianta balcanica de musaca cu vinete, cartofi si sos de rosii.
Cuvântul musaca vine din arabă și înseamnă servit rece. În limba română a ajuns din limba Greacă. Varianta grecească a acestui fel de mâncare este dealtfel și versiunea care s-a impus în gastronomie.
Tradițional, musacaua este pregătită din straturi de carne tocată (sau mărunțită cu cuțitul) de miel sau orice altă carne roșie, în alternanță cu felii de vânătă prăjită sau cartof, cu felii de tomate și sos alb. Ingredientele se pun într-un vas adânc și larg, se coc în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne.
În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. Musacaua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din rosii și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu.
Ingrediente (8 persoane):
Se coace 20-30 minute la 200 ° C .
Tradițional, musacaua este pregătită din straturi de carne tocată (sau mărunțită cu cuțitul) de miel sau orice altă carne roșie, în alternanță cu felii de vânătă prăjită sau cartof, cu felii de tomate și sos alb. Ingredientele se pun într-un vas adânc și larg, se coc în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne.
În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. Musacaua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din rosii și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu.
În versiunea sa balcanică, adică în Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Serbia, Macedonia, acest fel de mâncare poate fi gătit și cu cartofi, în loc de vinete. Sunt cunoscute și variante în care stratul de legume este compus din dovlecei, morcovi și cartofi.
În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână – probabil sub influența bucătăriei Grecești de la începutul secolului al XXlea. Cele trei straturi sunt așezate frumos într-un vas tapetat cu unt și pus în cuptor, pentru a se coace, până când stratul de deasupra capătă o culoare caramel, ceea ce nu durează mult pentru că celelalte două straturi au fost gătite în prealabil.
În sosul bechamel untul poate fi înlocuit cu smântână. În zona Balcanilor stratul de deasupra este în general format dintr-un sos cu ou și smântână, îngroșat cu brânză rasă, cașcaval ras sau pesmet.
Se poate pregăti și ca fel de mâncare de post, în întregime din legume, fără carne, ou și lactate. Astfel, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci sau orice altă legumă care se pretează a fi tocată mărunt și condimentată bine, și se pune în vasul de copt netapetat cu unt, dar între două staturi clare de legume felii, vinete sau cartof (sursa; Wikipedia).
În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână – probabil sub influența bucătăriei Grecești de la începutul secolului al XXlea. Cele trei straturi sunt așezate frumos într-un vas tapetat cu unt și pus în cuptor, pentru a se coace, până când stratul de deasupra capătă o culoare caramel, ceea ce nu durează mult pentru că celelalte două straturi au fost gătite în prealabil.
În sosul bechamel untul poate fi înlocuit cu smântână. În zona Balcanilor stratul de deasupra este în general format dintr-un sos cu ou și smântână, îngroșat cu brânză rasă, cașcaval ras sau pesmet.
Se poate pregăti și ca fel de mâncare de post, în întregime din legume, fără carne, ou și lactate. Astfel, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci sau orice altă legumă care se pretează a fi tocată mărunt și condimentată bine, și se pune în vasul de copt netapetat cu unt, dar între două staturi clare de legume felii, vinete sau cartof (sursa; Wikipedia).
Ingrediente (8 persoane):
2 vinete
700g de carne tocată (350g carne de vită și 350 gr carne de porc )
6 cartofi
200 gr sos de roșii
1 ceapa mare
2 catei de usturoi
2 roșii
1 ardei roșu
cimbru
150g brânză rasă
sare, piper,
boia de ardei
20 cl de apă
4-5 linguri de ulei de măsline
Fierbeti cartofii intregi în apă clocotită cu sare timp de aproximativ 30 de minute.
Se spala si se taie vinetele în felii nu prea groase.
Se pune sare si si piper si se prăjeșc într-o tigaie cu un pic de ulei de masline.
Se scot pe hârtie absorbanta.
Se curata si se taie marunt ceapa și usturoiul. Se pune la-ncalzit 1 lingura de ulei de masline si se prajeste ceapa si usturoiul. Cand sunt rumenite se adaugă ardeiul roșu tăiat bucatele si carnea tocata. Se amestecă bine pentru a obtine o compoziție uniformă. Puneti cimbru, boia de ardei, sare și piper. Se adauga sosul de rosii si un pahar de apă. Fierbeti la foc mic 10-15 minute,.
Decojiti cartofii fierti si taiati-i felii.
Intr-un vas uns punem un strat de cartofi,un strat de vinete și un strat de carne.
Se presară deasupra brânză rasă.
Se punea deasupra un strat de legume (cartofi, felii de vinete și roșii), se acoperă cu carnea rămasă și se termina cu un strat de legume.
Se presară la sfarsit brânza rasă.
Poftă bună!
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est. Regiunea are aproximativ 550.000 km² și o populație de circa 53 de milioane de oameni.
Numele regiunii provine de la Munții Balcani, care încep din răsăritul Serbiei și travesează centrul Bulgariei.
Balcanii sunt uneori numiți și Peninsula Balcanică pentru că sunt înconjurați de la sud-vest, prin sud către sud-est de Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Egee, Marea Marmara și Marea Neagră.
Delimitarea ei este supusă interpretărilor geografice mai mult sau mai puțin subiective.
În general se consideră că țările care fac parte din Balcani sunt:
Albania 100%
Bosnia și Herțegovina 100%
Bulgaria 100%
Grecia 100%
Muntenegru 100%
Republica Macedonia 100%
Serbia 73%(inclusiv provincia Kosovo) 80%
Croația 49%
Slovenia 27%
România 9% (de fapt, doar 6% din teritoriul României este balcanic)
Turcia 5%, (partea europeană) numită uneori Rumelia sau Tracia Răsăriteană
Limitele exacte ale regiunii Balcani sunt foarte dificil de stabilit, deoarece unele state (în special Slovenia, Croația și România), popoare sau comunități din zonă nu doresc să fie considerate "balcanice". Această particularitate a locuitorilor regiunii este uneori atât de pronunțată, încât a condus la sugestia că dorința de a depăși balcanismul ar fi tocmai una dintre caracteristicile distinctive ale civilizației balcanice [3].
Limita nordică a peninsulei Balcanice este considerată în general a fi linia formată de Dunăre, râurile Sava și Kupa și un segment care unește izvoarele râului Kupa cu Golful Kvarner.
Cea mai utilizată graniță a peninsulei este aceea a liniei Dunăre-Sava-Kupa. Ea este hotărâtă în mod arbitrar, dar poate fi ușor recunoscută pe hartă.
Această limită este justificată din punct de vedere istoric: regiunea astfel definită (plus România, dar excluzând Muntenegru, Dalmația și Insulele
Ionice) a aparținut, sau s-a aflat sub influența Imperiului Otoman, începând cu sfârșitul secolului al XV-lea și până la sfârșitulsecolului al XIX-lea. Râul Kupa formează o graniță naturală între Slovenia de sud-est și Croația, Sava împarte în două Croația și Serbia, iar Dunărea, care este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga), formează o graniță naturală între Bulgaria, Serbia și România.
La nord de această linie se află regiunile geografice Câmpia Panonică și Munții Carpați.
Deși România, cu excepția Dobrogei, nu face parte din zona astfel delimitată, ea este inclusă în mod tradițional printre succesorii Imperiului Otoman. Cultura română conține multe elemente balcanice.
Conform acestei delimitări, Slovenia se află la nordul Balcanilor și este considerată mai degrabă parte a Europei Centrale. Și din punct de vedere istoric și cultural, Slovenia este mai mult înrudită cu Europa Centrală, deși cultura slovenă încorporează numeroase elemente balcanice.
În sfârșit, limita nordică a Peninsulei Balcanice poate fi trasată și astfel ca o parte a Sloveniei și o mică parte a Italiei (Provincia Trieste) să fie și ele incluse în Balcani.
Slovenia este, uneori, considerată țară balcanică datorită asocierii sale cu fosta Iugoslavie. Iar atunci când Balcanii sunt descriși ca o regiune geopolitică a secolului al XX-lea, este inclusă întreaga fostă Iugoslavie (adică și Slovenia, Istria, insulele Dalmației, Croația și Voivodina).
Justificarea istorică menționată mai sus pentru limita de nord Sava-Kupa împiedică includerea Croației în Balcani, țară ale cărei teritorii au fost în mare parte ale Austro-Ungariei sau ale Republicii Venețiene pe timpul cuceririlor Imperiului Otoman. Alți factori culturali și istorici leagă Croația mai degrabă de Europa Centrală decât de Balcani.
 |
| imprimati print |
Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est. Regiunea are aproximativ 550.000 km² și o populație de circa 53 de milioane de oameni.
Numele regiunii provine de la Munții Balcani, care încep din răsăritul Serbiei și travesează centrul Bulgariei.
Balcanii sunt uneori numiți și Peninsula Balcanică pentru că sunt înconjurați de la sud-vest, prin sud către sud-est de Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Egee, Marea Marmara și Marea Neagră.Delimitarea ei este supusă interpretărilor geografice mai mult sau mai puțin subiective.
În general se consideră că țările care fac parte din Balcani sunt:
Albania 100%
Bosnia și Herțegovina 100%
Bulgaria 100%
Grecia 100%
Muntenegru 100%
Republica Macedonia 100%
Serbia 73%(inclusiv provincia Kosovo) 80%
Croația 49%
Slovenia 27%
România 9% (de fapt, doar 6% din teritoriul României este balcanic)
Turcia 5%, (partea europeană) numită uneori Rumelia sau Tracia Răsăriteană
 |
| Albanie- The Roman bouleuterion or monument of Agonothetes, ruins of the Greek-Roman city of Apollonia, Albania, 2th century BC. |
 |
| Macedonia |
 |
| Montenegro, Bay of Kotor, Kotor, Elevated view of town and mountain |
 |
| Roumanie |
 |
| Serbia |
Ionice) a aparținut, sau s-a aflat sub influența Imperiului Otoman, începând cu sfârșitul secolului al XV-lea și până la sfârșitulsecolului al XIX-lea. Râul Kupa formează o graniță naturală între Slovenia de sud-est și Croația, Sava împarte în două Croația și Serbia, iar Dunărea, care este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga), formează o graniță naturală între Bulgaria, Serbia și România.
La nord de această linie se află regiunile geografice Câmpia Panonică și Munții Carpați.
 |
| The Old Bridge in Mostar, Bosnia and Herzegovina |
 |
| Man cooking food, Prishtina, Kosovo |
Conform acestei delimitări, Slovenia se află la nordul Balcanilor și este considerată mai degrabă parte a Europei Centrale. Și din punct de vedere istoric și cultural, Slovenia este mai mult înrudită cu Europa Centrală, deși cultura slovenă încorporează numeroase elemente balcanice.
În sfârșit, limita nordică a Peninsulei Balcanice poate fi trasată și astfel ca o parte a Sloveniei și o mică parte a Italiei (Provincia Trieste) să fie și ele incluse în Balcani.
Slovenia este, uneori, considerată țară balcanică datorită asocierii sale cu fosta Iugoslavie. Iar atunci când Balcanii sunt descriși ca o regiune geopolitică a secolului al XX-lea, este inclusă întreaga fostă Iugoslavie (adică și Slovenia, Istria, insulele Dalmației, Croația și Voivodina).
 |
| Slovenia |
 |
| Turquie - Grèce |
 |
| Croatia |
 |
Traditional Bulgarian wedding |
Imi place mult! <3
RăspundețiȘtergere